,,Învățăm din istorie că oamenii nu învață niciodată nimic din istorie. (G. B. Shaw )
În noaptea zilei de 13 iunie 1941 zeci de mii de români au fost ridicați din casele lor cu forța. Bărbați, femei, copii, bătrâni, mii de familii întregi, catalogați drept ”dușmani ai poporului” au fost aruncați în ghețurile Siberiei sau în pustietatea Asiei centrale, condamnați la muncă de sclavi.
După primul val al deportării au urmat alte valuri în perioada 1946-1951.
Nu există sat sau oraș care să nu fi fost deportate familii.
Spațiul de la răsărit de Nistru și până dincolo de Cercul Polar sau până la țărmurile Pacificului ori stepa kazahă este presărat de oseminte. Peste tot în această imensitate există urme ale suferinței
Aceste pagini sumbre din istoria neamului ar fi trebuit să fie cunoscute. Din păcate, acest lucru nu se întâmplă.