Capitolul 2:
Uimirea monstrului
....E asa mica si fragila si vad ca plange.Nu am ce face,deoarece am dat o suma de bani mari pentru ea si deja Sara a plecat.
-Nu mai plange,ii spun bland,dar vad ca inceput si mai tare.Am spus sa nu mai plangi! tip,poate ma aude..
-Bine, spuse mai mult soptind
-De acum nu te vei numi Sirena ,ci Ariel,ai inteles?
-Da,aprobase.
-Dute si ia-ti hainele tale si plecam,i-am zis ferm.
-Nu!
Cand am auzit asta i-am tras o palma de toata frumusetea.Nu imi place sa o fac dar trebuie sa inteleaga ca eu sunt seful
Am dezlegat-o si ea s-a dus la toaleta sa se spele pe fata.
Tot rimelu i-a curs.Cand am vazut-o prima oara am crezut ca are douazeci si unu,dar sa aiba paisprezece si sa arate asa este incredibil.
Dupa vreo 10 minute o vad cum iese din camera sa cu un rucsac in spate.Atat?Biata fata,dar ce tot spun eu aici?Nu trebuie sa-mi fie mila de ea.Totusi e doar un copil.
-Haide ,vino.i-am spus mieros.
-Nu,nu vreau sa merg cu tine.Esti un jeg la fel ca toti ceilalti,la fel ca mama.
Indrazneste sa ma jigneasca cu asa tupeu?!I-am tras o palma cu toata forta so pot vedea un firisor de sange pe fata ei.
Ea sa pus cu mine.Nu imi pasa de diferenta de sex,daca ma enerveaza nu ma pot abtine.
-Vino!
M-a urmat fara sa scoata o vorba.Din nefericire cand dam sa iesim vad un vecin.
-Iesim prin spate.Daca strigi dupa ajutor te voi pedepsi aspru,ai inteles?si nu te va ajuta,daca ii dau bani.Deci nare rost.
Oamenii fac totul pentru bani.
-Bine.
Am iesit si ne indreptam spre masina mea neagra.Un gardian de al meu a venit si a puso in madina,pe bancheta din spate.I-am spus sa comduca pana in Bucuresti,iar de acolo vom pleca in Elvetia. Vom sta acolo cateva zile,apoi plecam in Los Angeles la proprietatea mea.
Cand am ajuns ,ne-amvurcat in avion si am lasat-o sa doarma.Eu nu prea dorm si de ce?Pentru ca sunt un vampir.Dorm odata pe saptamana.Sunt imun la verbina,ustroi soare sau toate cele.Inventiile oamenilor,au un gram de adevar nu m-ai mult.Vampirii se pot rani doar daca ii tai cu un ,,lapis lazuli" fermecat de o vrajitoare care a murit.Din fericire exista doar 4 astfel de pietre si eu le detin pe toate.
Din perspectiva Ariele
Ma trezesc si sunt intr-o alta camera.Unde m-a adus omul ala?Camera este vopsita toata in albastru.Parca as fi in cer.Creeaza o atmosfera calma.
Ma uit pe geam si opserv un peisaj frumos dar indepartat,cred ca sunt la etajul treizeci si ceva.
-Vad ca te-ai trezit!am auzit o voce.
-Pai,ma plictiseam,am zis ironica.
O nu! El... Adam.Ce o sa imi faca?E imbracat cu un prosop in jurul taliei si se apropie de mine.Ce imi va face?Totusi are un corp dragut.Dar ce imi va face?
Fac cativa pasi in spate pana dau de perete.Cred ca daca as sari,m-as face terci.Simt cum cateva lacrimi cad pe chipul meu lipsit de machiaje.
-Suntem in Elvetia , a spus si eu am ramas cu gura casca.Plecam maine si ai dormit jumatate de zi.
-Poftim?
-Murmurai in somn:
,,Ajutol,ajutol,salvati-ma"
Erai o scumpete.
Instant imi vine sa cad,dar Adam ma prinde.Simt cum tremur toata si di nou incep sa plang.
-Nu iti voi face nimic.
Ma dus in pat si mi-am pus capul pe pieptul lui.Era asa cald si moale.Ma mangaie si ma simt ca un catelus.
-Nu sunt caine!
-Nu,nu esti.Esti catea!m-a tachinat el
-Ba nu!
-Ba da! a spus el.
-Ba nu! am tipat si l-am vazut cum se ridica de pe pat si cum scoate un bat cu spini dintr-un dulap.A venit langa mine si am putut opserva usor cum ochii lui sau prefacut intr-un negru feeric.A ridicat usor batu si m-a plesnit peste picior.
Durerea era infernala ,iar lacrimile nu ezitau sa apara.
-Niciodata sa nu ma mai contrazici.Ai inteles?Eu cand spun ceva e un adevar.Tu esti a mea si esti ceea ce spun eu ca esti!Nu spui nimic?Poate mai vrei o tura?Am spus sa vorbesti!
-Am inteles.zic eu doborata fara speranta in glas
Plangeam , plangeam si el nu imi oferea nimic inafara de un zambet malefic.
De ce e asa rau cu mine?
Din perspectiva lui Adam
Tocmai i-am auzit vocea in capul meu,dar ea nu si-a miscat buzele.Ce se intampla?!E ceva la mijloc.Nu mi s-a mai intamplat asta
Din perspeciva Arielei
A pornit spre usa vorbind deja mai calm dar in acelas timp dur :
-Maine plecam spre Los Angeles de fapt, in seara asta sa te pregatesti.
Si a iesit lasindu-ma singura si ranita.
Присоединяйтесь — мы покажем вам много интересного
Присоединяйтесь к ОК, чтобы посмотреть больше фото, видео и найти новых друзей.
Комментарии 20
#Shadow