Dacă într-o zi ai, reveni măicută,

Să vezi ce sa ales din munca ta,
Să-ți vezi copiii înstrăinați acuma,
Nai rezista durerea și-ai pleca.
Dar cine să ne dojenească?
Să ne învețe cînd greșim,
Cine împreună să ne-adune,
Înstrăinați să nu mai fim?
Ți-aș da măicuță o parte,din a mea veață,
Să poți să te întorci iar printre vii,
Să fii cu noi, să ne mai dai cîte-o povață,
Iar noi de ajutor la greu să-ți fim,
Și te-aș pastra,mai sfînt ca pe-o icoană,
Să nu mai vrei vre-o dată să mai pleci,
Să nu mai fim copii fără de mamă,
Și nici mata o mamă, fără de copii in veci...
🌹 🌹 💔 😥 😥 😥 💔 🌹 🌹