Предыдущая публикация
Etimologia (provenienta denumirii satului) si legendele de infiintare a satului Gavanoasa...
pentru a citi mai usor si pe inteles, inainte de a incepe citirea apasati "показать сообщения сначала"
Следующая публикация
pentru a citi mai usor si pe inteles, inainte de a incepe citirea apasati "показать сообщения сначала"
Комментарии 11
Menţionînd denumirile oricăror localităţi din Republica Moldova, istoria deocamdată nu dispune de suficiente date şi mărturii istorice referitor la acest subiect, în ceea ce priveşte primele aşezări şi prin urmare primele toponime[1]date de populaţia băştinaşă moldovenească.
Date exacte referitoare la evoluţia etimologică a cuvîntului ,,Găvănoasa’’ deocamdată nu au fost depistate şi nici nu se ştie exact în ce împrejurărisatul poartă această denumire. Însă cercetînd literatura de specialitate, şi anume lucrările în care s-a abordat subiectul evoluţiei etimologice a denumirii localităţilor de pe teritoriul Republicii Moldova, descoperim date destul deinteresante.
[1] Toponimie - (s.f.), totalitatea numelor delocuri, a denumirilor geografice a unei regiuni, ale
...ЕщёMenţionînd denumirile oricăror localităţi din Republica Moldova, istoria deocamdată nu dispune de suficiente date şi mărturii istorice referitor la acest subiect, în ceea ce priveşte primele aşezări şi prin urmare primele toponime[1]date de populaţia băştinaşă moldovenească.
Date exacte referitoare la evoluţia etimologică a cuvîntului ,,Găvănoasa’’ deocamdată nu au fost depistate şi nici nu se ştie exact în ce împrejurărisatul poartă această denumire. Însă cercetînd literatura de specialitate, şi anume lucrările în care s-a abordat subiectul evoluţiei etimologice a denumirii localităţilor de pe teritoriul Republicii Moldova, descoperim date destul deinteresante.
[1] Toponimie - (s.f.), totalitatea numelor delocuri, a denumirilor geografice a unei regiuni, ale unei ţări.
Referindu-ne la numele de locuri şi localităţi create de o populaţie autohtonă moldovenească, formate pe baza lexicului şi a mijloacelor derivate,proprii dialectului moldovenesc, putem menţiona că aceste nume sînt deosebit de numeroase şi datează din perioade istorice diferite din punct de vedere cronologic. Este reprezentativ faptul că deosebit de numeroase sînt menţiunile documentare ce datează cu secolele XVI – XVII, drept exemplu ne potservi denumirile de localităţi lăsate de populaţia romanică:[1]Găunoasa (1586), Văleni (1546), Volcăneşti (1620) etc.
Numele topic Găvănoasa are la origini adjectivul ,,găunos’’ ce exprimă particularitatea unui obiect. Fiind utilizat, însă, ca termen geografic, acesta desemnează loc cumulte rîpi, cu multe hîrtoape; la origine însă desemnînd: valea cu multe rîpi,valea cu multe hîrtoape sau valea ce îşi trage originea dintr-un hîrtop. Valea Găunoasa începe la nord-est de actualul sat Găvănoasa şi se deschide din stînga în valea rîului Cahul[1].Valea avînd o lungime de aproximativ 15 km urmînd direcţia de la Nord spre Sud. Modificarea formei de origine - Găunoasa în Găvănoasa se datorează asimilării cu lexemul Gavanos, care este mai bine cunoscut vorbitorilor din partea locului. Această transformare avînd loc după statornicirea lexemului ca nume de localitate. Adjectivul ,,găunos’’ emai rar utilizat astăzi ca termen etopic, deşi în operele literare şi înscrierile mai vechi este atestat destul de frecvent, în rînd cu apelativul ,,gău
...ЕщёNumele topic Găvănoasa are la origini adjectivul ,,găunos’’ ce exprimă particularitatea unui obiect. Fiind utilizat, însă, ca termen geografic, acesta desemnează loc cumulte rîpi, cu multe hîrtoape; la origine însă desemnînd: valea cu multe rîpi,valea cu multe hîrtoape sau valea ce îşi trage originea dintr-un hîrtop. Valea Găunoasa începe la nord-est de actualul sat Găvănoasa şi se deschide din stînga în valea rîului Cahul[1].Valea avînd o lungime de aproximativ 15 km urmînd direcţia de la Nord spre Sud. Modificarea formei de origine - Găunoasa în Găvănoasa se datorează asimilării cu lexemul Gavanos, care este mai bine cunoscut vorbitorilor din partea locului. Această transformare avînd loc după statornicirea lexemului ca nume de localitate. Adjectivul ,,găunos’’ emai rar utilizat astăzi ca termen etopic, deşi în operele literare şi înscrierile mai vechi este atestat destul de frecvent, în rînd cu apelativul ,,găună’’- ce desemnează: scobitură, groapă, rîpă, văgăună.[2]
Desigur pe lîngă explicaţia ştiinţifică a acestui subiect, şi anume a evoluţiei etimologice acuvîntului ,‚Găvănoasa’’ este prezentă şi explicaţia populară originii denumirii localităţii. Aceasta se explică prin prezenţa în tradiţia orală aunor legende prin care poporul a încercat să explice provenienţa denumirii satului. In acest context pot mentiona unele legende culese de la batrinii satului...
Prima legendă ce are mai mult un caracter românesc povesteşte despre venirea şi stabilirea pe aceste locuri aunei populaţii alogene, a unor triburi ce se ocupau în special cu prelucrarea ceramicii. Din această ceramică reprezentanţii triburilor confecţionau diferite obiecte de uz casnic, care erau folosite ulterior în gospodărie. Cel mai des erau întîlnite oalele mari numite ‚,gavanoase’’,[1] ce erau folosite de obicei pentru păstrarea produselor alimentare.
Veridicitatea acestei legende poate fi pusă la îndoială, însă nu poate fi nicidecum exclusă, deoarece pînă în prezent în gospodăriile bătrînilor satului pot fi întîlnite asemenea obiecte. Un alt argument ar putea fi şi faptul că pînă în prezent pe teritoriul sau în imediata apropiere a satului sînt cariere de lut, care în urma prelucrării pot servi ca materie primă pentru confecţionare
...ЕщёPrima legendă ce are mai mult un caracter românesc povesteşte despre venirea şi stabilirea pe aceste locuri aunei populaţii alogene, a unor triburi ce se ocupau în special cu prelucrarea ceramicii. Din această ceramică reprezentanţii triburilor confecţionau diferite obiecte de uz casnic, care erau folosite ulterior în gospodărie. Cel mai des erau întîlnite oalele mari numite ‚,gavanoase’’,[1] ce erau folosite de obicei pentru păstrarea produselor alimentare.
Veridicitatea acestei legende poate fi pusă la îndoială, însă nu poate fi nicidecum exclusă, deoarece pînă în prezent în gospodăriile bătrînilor satului pot fi întîlnite asemenea obiecte. Un alt argument ar putea fi şi faptul că pînă în prezent pe teritoriul sau în imediata apropiere a satului sînt cariere de lut, care în urma prelucrării pot servi ca materie primă pentru confecţionarea diferitor obiecte din lut.
[1] Gavanos – (reg.) borcan pentru dulceaţă;vas de lut smălţuit.
O a doua legendă povestită sună astfel: ,,A fost aceasta demult, cînd pe întinsele stepe ale Bugeacului [1]şi asupra locuitorilor paşnici ale acestor meleaguri năvăleau turcii. Ei făceau una cu pămîntul tot ce întîlneau în calea lor: de la casele de locuit rămînea doar scrum, iar cu locuitorii se răfuiau în fel şi chip: bătrînii erau omorîţi, iar cei ce erau mai tineri: fete, băieţi, barbaţi, femei şi copii erau legaţi de cai şi duşi departe de casă în robie, animalele de asemenea erau mînate departe de aici iar bogăţiile erau împărţite între cotropitori.
În timpurile acelea pe aceste meleaguri trăia un cioban – un om frumos, puternic, pe nume Radu. Cu turma sa de oi acesta a trecut în lung şi în lat cîmpiile Bugeacului. El ştia foarte bine să cînte la fluier, iar să-l asculte veneau nu doar oamenii ci şi păsările cerului şi vietăţile cîmpului. Însă oile şi fluierul nu er
...ЕщёO a doua legendă povestită sună astfel: ,,A fost aceasta demult, cînd pe întinsele stepe ale Bugeacului [1]şi asupra locuitorilor paşnici ale acestor meleaguri năvăleau turcii. Ei făceau una cu pămîntul tot ce întîlneau în calea lor: de la casele de locuit rămînea doar scrum, iar cu locuitorii se răfuiau în fel şi chip: bătrînii erau omorîţi, iar cei ce erau mai tineri: fete, băieţi, barbaţi, femei şi copii erau legaţi de cai şi duşi departe de casă în robie, animalele de asemenea erau mînate departe de aici iar bogăţiile erau împărţite între cotropitori.
În timpurile acelea pe aceste meleaguri trăia un cioban – un om frumos, puternic, pe nume Radu. Cu turma sa de oi acesta a trecut în lung şi în lat cîmpiile Bugeacului. El ştia foarte bine să cînte la fluier, iar să-l asculte veneau nu doar oamenii ci şi păsările cerului şi vietăţile cîmpului. Însă oile şi fluierul nu erau bogăţiile lui cele mai mari. Cel mai scump lucru pentru el erau fiicele lui. Ciobanul Radu avea trei fiice, acestea erau atît de frumoasecă nicăieri nu mai puteai întîlni asemenea fete.
Într-o bună zi, o urgie s-a abătut asupra locurilor acestea. Au început a năvăli oştirile otomane. Răsuna cîmpia de strigătele înfiorătoare ale barbarilor. Nori de praf se ridicau spre cer acoperind soarele. Radu însă nu s-a pierdut cu firea a adunat o oaste mare de tineri viteji şi curajoşi ca şiel. Şi-au reparat scuturile, au încălecat pe cai şi au plecat să-şi apere pămîntul. I-au întilnit pe turci la poalele unui deal şi au început lupta.Vitejii moldoveni luptau cu curaj, mulţi din ei au căzut în luptă, oastea sefăcea din ce în ce mai mică, cel mai viteaz însă era Radu. Rămînînd singur, Radu continua să lupte. Munţi de cadavre erau în jurul lui, sîngele turcesc curgea rîuri pe cîmpie. Obţinînd o victorie asupra turcilor el a pornit spre casă, deodată însă l-a cuprins o nelinişte...
Apropiindu-se de locul acela unde trebuia să fie satul, el nu a văzut decît un morman de dărîmături şi cadavrele bătrînilor şi copiilor omorîţi de turci. Împrejur domnea o linişte adîncă. Nimic în afară de grămezile cu lut nu dădea de înţelescă nu demult acolo a fost un sat. Cu greu găsind hambarul unde şi-a ascuns Radu fetele de ochii turcilor a văzut că acela era gol. A început Radu să plîngă şisă blesteme pe turci...
(va continua)(continuare)
În colţul hambarului stătea singuratic un gavanos, unicul obiect ce a rămas întreg, ,‚martor’’ a faptelor ce au avut loc însat în lipsa ostaşilor.
Oamenii din nou au ridicat case, au format satul şi i-au dat numele de ,‚Gavanoasa".
Această legendă are de asemenea o conotaţie, mai mult sau mai puţin românească. Cît despre veridicitatea celor expuse sepoate menţiona că în afară de numeroasele figuri de stil ce sînt întrebuinţate în această legendă, mai este prezent şi aspectul istoric, mai exact realitate istorică exprimată înaceastă povestire. Şi anume, realităţii istorice îi corespunde faptul că aceste teritorii au fost în trecut cotropite şi devastate de către oştirile otomane care nu lăsau nimic viu înlocurile pe unde treceau.
[1]</
...Ещё(continuare)
În colţul hambarului stătea singuratic un gavanos, unicul obiect ce a rămas întreg, ,‚martor’’ a faptelor ce au avut loc însat în lipsa ostaşilor.
Oamenii din nou au ridicat case, au format satul şi i-au dat numele de ,‚Gavanoasa".
Această legendă are de asemenea o conotaţie, mai mult sau mai puţin românească. Cît despre veridicitatea celor expuse sepoate menţiona că în afară de numeroasele figuri de stil ce sînt întrebuinţate în această legendă, mai este prezent şi aspectul istoric, mai exact realitate istorică exprimată înaceastă povestire. Şi anume, realităţii istorice îi corespunde faptul că aceste teritorii au fost în trecut cotropite şi devastate de către oştirile otomane care nu lăsau nimic viu înlocurile pe unde treceau.
[1]Bugeac – (s.n.) partea de sud a Basarabiei unde erau aşezaţi tătarii (din tc.Bučak – colţ, ţinut îndepărtat ).
[2] МогаС. Легенда моего села // Путь к коммунизму, 2 марта 1978.
● Satul Greceni documentar este atestat cu mult mai devreme decît actualul sat Găvănoasa, fiind localizat în imediata apropiere de cel din urmă. Despre evoluţia etimologică adenumirii satului Greceni nu dispunem deocamdată de date exacte, sînt cunoscute un şir de lucrări în care se face referinţăla respectivul sat.
● Nicolaevca – în urma cercetărilor şi observaţiilor făcute pe parcursul întregii perioade de studiere a acestui subiect s-a constatat faptul că denumirea satului a avut şi alte forme, de exemplu: Nicolaevca (1878), Novo – Nicolaevca (1907,1915), Neculăieni (1930), Nicolaevca în prezent.
Nicolaevca este unul din cele mai frecvente nume de localităţi din cîte au fost date decătre oficialităţile ţariste în secolul XIX, după anexarea Basarabiei de la1812. Astfel, în Republica Moldova în prezent sînt 14 localităţi cu denumirea respectivă.
Deoarece populaţia din sat în marea ei majoritate este de etnie găgăuză, în istoriografie este înaintată ideea precum că satul Nicolaevca este infiinţat de găgăuzi veniţi din Crimeea care i-au dat satului denumirea de Crimeni, iar locuitorii sînt numiţi crimănaşi. Această denumire în graiul popular persistă pînă în zilele noastre, fiind cel mai des utilizată în vorbire de către bătrînii satului.
● Vladimirovca - după cum a fost menţionat anterior deosebit de numeroase sînt localităţile întemeiate de cătreruşi şi ucraineni, luîndu-se mai mult drept punct de referinţă nu atît aspectul etnografic, cît aspectul geografic. Marea majoritate a localităţilor înfiinţatela sfîrşitul secolului XIX – începutulsecolului XX poartă denumiri antroponimice, care s-au răspîndit pe întreg teritoriul Basarabiei, inclusiv în Bugeac.